Situati la S-E de orasul Petrosani, Muntii Parang formeaza bariera estica a Vaii Jiului (o suprafata vasta de 100 km lungime de la Est la Vest si 70-80 km latime de la Nord la Sud). Sunt cei mai inalti munti ai zonei, detinand al doilea loc in Romania dupa Muntii Fagaras la Est. Varful Parangul Mare (2519 m) ofera privelisti spectaculoase ale vaii si ale zonelor inconjuratoare, chiar si a Dunarii, intr-o zi clara de vara.

Muntii Parang se mandresc cu mai mult de 22 de lacuri glaciare mari si peste 22 de lacuri mici si balti. De asemenea, dispun de o retea de trasee marcate foarte bine dezvoltata. Mentiuni speciale au urmatoarele lacuri:

• Cālcesu - (3.02 ha, 9.3 m adancime, 1935 m altitudine)
• Rosiile sau Taul Fara Fund - ( 3.76 ha, 17.6 m adancime, 1978 m altitudine)
• Cārja
• Mija, Custura, Lacul Verde, etc.

Sunt doua principale cai care duc spre inima Muntilor Parang. Prima este via Telescaunul Parang. Ca sa ajungi la telescaun, de pe DN 66 din Petrosani, se face spre sud pe Str Closca si se continua pe Str Zorilor si pe Gen V Milea. Telescaunul se afla la 5 km, mergand pe aceast drum si functioneaza de la ora 9:00 pana la 16:00 pe tot timpul anului. Costa in jur de 20.000 lei dus sau 25.000 lei dus-intors. Traseul spre varful muntilor porneste de la punctul de sus al telescaunului.
Alta cale spre culmile muntilor este pe la cabana Groapa Seaca, localizata la 18 km de Petrosani, pe DN 7A. Se urmeaza acelasi traseu pana la telescaun circa 4 km, dupa care se face spre stanga pe DN 7A (drumul care duce spre Voineasa).

Tot in Muntii Parang se afla Pestera Muierii, declarata monument al naturii, si o rezervatie geologica si botanica situata in jurul Lacului Calcescu.

Raul Lotru isi are izvoarele in Muntii Parang, colectandu-si apele din paraurile Calcescu si Iezer. Curge alaturi de raul Brezoi si se goleste in Olt. Si raul Jiet izvoraste din Parang, rau care a produs formarea Cheilor cu acelasi nume, pe o portiune de 5,5 km. O gramada de alte parauri curg in Jiet, initiand cascade spectaculoase.

Acesti munti dispun de un potential mare pentru practicarea sporturilor de iarna, in special ski-ul, partiile de aici putandu-se compara cu cele de pe Valea Prahovei. Exista trei partii de ski, dintre care una olimpica, lipsita din pacate de facilitatile speciale pe care ar trebui sa le ofere.

• Partia "B" - situata pe versantul vestic fata de Varful Parangul Mare, numele fiindu-i dat de forma sa ciudata in forma de "B"; este o partie de dificultate inalta, utilizata pentru concursuri de catre skiorii profesionisti si dispune de un tele-ski; lungimea partiei este de 3 km si 800 m diferenta de altitudine intre punctul de start si cel de sosire
• Partia SLIMA - situata intr-o zona insorita si ferita de vanturi puternice, are 4 km lungime si dispune de un tele-ski
• Partia "V" - coboara din Varful Parangul Mare spre rascrucea cu partia SLIMA; are 2 km lungime

Principalele structuri de cazare din Parang, cabanele La Rascruce si Rusu sunt in proprietatea Regiei Autonome a Huilei Valea Jiului si sunt calificate sa ofere toate serviciile necesare vizitatorilor care sunt dornici sa vada indeaproape splendoarea acestor uriasi ai vaii.